Satul Alma Vii este situat într-un cadru natural spectaculos, atrăgând vizitatorii atât prin frumuseţea naturii, cât şi prin arhitectura tradiţională, care s-a păstrat aproape intactă de-a lungul secolelor. Anterior, celebru pentru podgoriile şi livezile sale, satul Alma Vii a suferit masiv de depopulare şi de şomaj, după exodul în masă al saşilor la începutul anilor 1990. În prezent, există 200 de case şi 390 de locuitori în Alma Vii.
Fiecare casă şi zidul curţii ei sunt zugrăvite în culori distincte şi fiecare faţadă este decorată cu emblema familiei sau o zicală şi cu o dată amintind de un eveniment din istoria clădirii. Spaţiul public din centrul satului este pietruit, fâşiile de iarbă din faţa caselor sunt străbătute de un şanţ adânc, prin care curge un mic pârâu, şi peste care se trece peste podeţe cioplite din lemn de stejar. Pomi fructiferi sau sălcii sunt aliniate de lungul străzii, oferind umbră gâştelor, raţelor, găinilor şi câinilor adormiţi. Străzile nu sunt niciodată goale, ci sunt aglomerate de oameni şi animale, în special în timpul dimineţii şi serii.
Agricultura are încă puternice elemente tradiţionale. O mare parte din mijloacele de transport sunt cele trase de cai, deşi pot fi văzute tot mai multe tractoare. Vacile sunt mânate zi de zi pe păşune. La apus se întorc găsindu-şi drumul spre propriile curţi pentru a fi mulse. Oile se înşiră pe pajiştile îndepărtate, pe dealuri. Oile se găsesc în afara satului toate vara, cu ciobanii, care locuiesc în stâne, unde oile sunt mulse şi laptele este transformat în „mingi de fotbal” de brânză moale, de culoare albă. Fânul este încă cosit şi uscat în căpiţe, apoi transportat cu căruţa în gospodării, unde urmează să fie depozitat afară, în claie, sau în podul hambarelor. Livezile sunt cultivate la marginea satului, la care se adaugă şi pomii fructiferi împrăştiaţi pe păşune, din a căror fructe se fac gemuri. Drumurile văilor sunt delimitate de câmpuri cultivate cu porumb, grâu, ovăz, orz, fasole, cartofi şi alte culturi. Grădinile din jurul casei sunt folosite intens pentru cultivarea legumelor, plantelor medicinale şi a florilor.
Peisajele din jur au fost formate de mai multe generaţii de săteni. Păduri de foioase întinse acoperă coama şi costişele dealurilor, fiind dominate de stejar, fag, carpen şi tei. Acestea au fost tufişuri în trecut, dar majoritatea au fost lăsate în voie să crească, devenind păduri înalte prin care trec poteci umbrite, care leagă satele. Câmpurile îngrijite de la baza văii sunt cultivate sau sunt pajişti cosite, iar pe malurile pârâului sunt aliniate sălcii şi arini. Între păduri şi câmpuri, cea mai mare parte a terenului este păşune, chiar şi unele pante inferioare sunt cosite. Păşunile împădurite împrăştiate între dealuri şi păduri, diminuează distincţia dintre pădure şi păşune.
Zona din jurul satului Alma Vii este extrem de valoroasă şi bogată în biodiversitate. Se estimează că aici pot fi găsite aproximativ 100 de specii de păsări, 70 de specii de fluturi, 50 de mamifere, 10 de amfibieni, 6 de reptile şi sute de plante. Această zonă a fost inclusă recent în reţeaua europeană Natura 2000.
